Masă rotundă „TRADUCEREA ÎNTRE TRANSFER DE SENS ȘI TRANSFER DE EMOȚIE”
Între evenimentele de tradiție organizate de Departamentul de Limbi Străine și Comunicare din cadrul Facultății de Inginerie în Limbi Străine se înscriu, între altele, mesele rotunde care, într-o ambianță specific academică, reunesc cadrele didactice din departament și invitați de marcă din domeniul traducerii și interpretării și, într-un cadru mai larg, implicați în activități cu profil umanist general.
În data de 15 aprilie 2022, în cadrul evenimentului tradițional intitulat „Săptămâna Limbilor Străine” și sub auspiciile Centrului de Cercetare pentru „Traducere Specializată și Cercetare Interculturală”, s-a desfășurat cea de a doua Masă rotundă, care s-a intitulat „TRADUCEREA ÎNTRE TRANSFER DE SENS ȘI TRANSFER DE EMOȚIE” și ea s-a desfășurat tot în format online, cu participarea cadrelor didactice din cadrul departamentului nostru.
Această întâlnire academică a avut un scop dublu: pe de o parte, prezentarea rezultatelor cercetării unor cadre didactice, sub forma unor prezentări ce urmează să se concretizeze în articole științifice publicate și, pe de altă parte, prezentarea cărților sau a capitolelor de cărți publicate recent de către unii membri ai departamentului nostru.
Prezentările au fost urmate de discuții, iar autorii lor au răspuns la întrebări.
Doamna Conf. dr. Raluca Ghențulescu a prezentat comunicarea „Traducerile la terapie intensivă” (Translations in Intensive Care). Articolul are ca scop analizarea situației traducerilor medicale în perioada pandemiei de Covid-19, când s-a conștientizat nevoia tot mai acută de traducători și interpreți specializați bine pregătiți în domeniul medical, care să asigure comunicarea permanentă dintre medici și pacienți, dintre specialiștii în epidemiologie din diferite țări, dintre producătorii de echipamente medicale, vaccinuri și medicamente și utilizatorii acestor produse, dintre promotorii „infodemiei”, ai acestei inflații de informații medicale fără precedent, și publicul larg, deopotrivă speriat și dornic de și mai multe date. Cum lucrurile evoluau extrem de repede, atât la nivel medical, cât și la nivel terminologic (de exemplu, numeroși termeni de care, înainte de pandemie, nu auziseră decât specialiștii au ajuns pe buzele tuturor), iar instrumentele de traducere automată s-au dovedit ineficiente, ba chiar periculoase în proporție de 43%, era limpede că interesul de pe piața traducerilor trebuia să se mute dinspre cele tehnice, politice, juridice, economice sau literare spre cele medicale. Astfel, numeroși traducători care s-au oferit să lucreze ca voluntari pentru spitale, companii farmaceutice sau organizații medicale non-guvernamentale s-au dovedit a fi un factor crucial în salvarea de vieți și au arătat, încă o dată, că în traducerile medicale este vorba nu doar despre cunoștințe, ci și despre recunoștință, și că este momentul să li se acorde o mai mare atenție acestor traduceri, un fel de „terapie intensivă.”
Doamna Conf. dr. Marinela Nistea a prezentat comunicarea intitulată „Universalitatea poeziei – traducere și receptare”. Aceasta a arătat că Traducerea de poezie este cea mai dificilă, pentru că în afara transformărilor lingvistice, traducerea poetică presupune şi transferul într-un alt areal cultural a ceea ce are unic şi irepetabil respectivul text poetic în sistemul de texte din cadrul culturii căreia îi aparţine. A traduce „bine” un text poetic reprezintă o operaţie extrem de dificilă, care constă în „demontarea” elementelor textului şi, totodată, în repunerea în circulaţie a semnelor poetice. Traducerea şi creaţia ajung să fie, în cele din urmă, două operaţii oarecum identice. Un traducător trebuie să fie concomitent cititor, poet şi exeget, să aibă intuiţie sau talent, să deţină o vastă cultură, dar şi o pregătire specială. De aceea, în traducerea de poezie idealul rămâne mereu unul şi acelaşi: transcrierea unui poem într-o altă limbă cu convingerea că aşa l-ar fi scris poetul însuşi dacă s-ar fi exprimat în limba respectivă.
De asemenea, doamna Nistea a prezentat capitolul său „Anna Ahmatova: sufletul feminin în dialog cu universul”, publicat recent în volumul Modernismul rus în Veacul de argint, la Editura Ratio et Revelatio.
În cadrul mesei rotunde, dna. Conf. dr. Marina-Cristiana Rotaru a prezentat lucrarea cu titlul „English for Sustainability – Raising Linguistic Awareness in EU-CONEXUS Courses”. Au fost aduse la cunoștința participanților cursurile Minor care se predau la UTCB în cadrul EU-CONEXUS, și anume:
Dna. conf. dr. Marina-Cristiana Rotaru a prezentat noul domeniu semantic al dezvoltării durabile, cunoscut în literatura de specialitate drept „ecospeak” sau „greenspeak”, și caracteristicile sale principale. De asemenea, doamna conf. dr. Marina-Cristiana Rotaru a subliniat importanța stăpânirii limbii engleze pentru dezvoltare durabilă de către studenții care se înscriu la aceste cursuri.
Doamna conf. dr. Marina-Cristiana Rotaru a prezentat și manualul intitulat „ENGLISH FOR CIVIL ENGINEERING”, pe care urmează să îl publice anul acesta la editura CONSPRESS a universității. Manualul este destinat, în primul rând, studenților Școlii Doctorale a UTCB, dar nu numai. El reprezintă un sprijin practic în învățarea limbii engleze pentru domeniul construcțiilor în general. Capitolele pun accentul pe dezvoltarea abilităților de înțelegere a unui text scris, de exprimare orală, de exprimare în scris și de dezvoltare a terminologiei de specialitate.
Cea de a patra comunicare din cadrul Mesei rotunde a fost prezentată de doamna Conf. dr. Carmen Ardelean, sub titlul „Despre ce vorbim, de fapt?” (What are we talking about?). Totul pornește de la termenii noi pe care îi folosim în ultima vreme și pe care nu îi mai putem numi simple „împrumuturi lingvistice” pentru că au, în cazul de față, o determinare socială, psihologică și mai ales ORGANIZAȚIONALĂ – subliniez acest ultim cuvânt – deci, dacă îmi permiteți o ușoară forțare a termenilor, le-aș putea privi dintr-o perspectivă antropologic-lingvistică modernă, în care contează mai puțin etimologia și mult mai mult sistemul organizațional care le impune dezbaterii, impunând, totodată și folosirea lor extinsă, chiar și de către cei care nu știu exact smnificația lor.
Așadar, în multe dintre textele actuale – dintre care unele sunt foarte bune pentru exersarea traducerii cu studenții noștri – creează probleme când trebuie să li se găsească varianta de traducere cea mai potrivită. Și m-am oprit la trei dintre aceștia, în limba engleză: FLEXICURITY, SUSTAINABILITY și RESILIENCE.
Tradiția utilizării unor împrumuturi lingvistice al căror sens este insuficient explicat publicului larg, căruia, totuși, i se pretinde acceptarea lor, este veche în România. Astfel de termeni vor mai apărea cu siguranță și, poate, alți lingviști vor fi curioși și le vor dezbate. Nu știu, totuși, dacă e suficieent să le înțelegem doar noi, specialiștii din domeniul filologic.
În încheiere, menționăm cele două volume publicate de colega noastră, doamna Lector dr. Oana Florina Avornicesei, în limba germană, respectiv engleză, la Editura Universitaria, 2022, sub titlurile SIMULTANDOLMETSCHEN FÜR INTERNATIONALE BEZIEHUNGE, respectiv SIMULTANEOUS INTERPRETING IN INTERNATIONAL RELATIONS. Aceste volume sunt structurate sub forma unor colecții de discursuri și exerciții menită să fie folosită ca bază pentru activitățile practice desfășurate în cadrul laboratoarelor de Interpretare Simultană pentru relații Internaționale în limbile engleză și respectiv germană, disciplină pe care studenții din cadrul Masteratului de Traducere și Interpretare Specializată o fac în cadrul semestrului trei din cele patru semestre prevăzute de planul de învățământ.
Discursurile selectate au fost rostite de oficiali de rang înalt din cadrul Uniunii Europene în varianta engleză și de politicieni germani de la cel mai înalt nivel în varianta germană la diverse evenimente interne și internaționale. Selecția s-a făcut în cadrul ambelor variante exclusiv din surse oficiale, cu respectarea strictă a normelor în vigoare privind dreptul de autor.